Este foarte probabil ca discuțiile despre conformare / eficiență energetică să nu îți fie străine, dacă te afli aici. Probabil știi că de la începutul lui 2021, toate clădirile noi trebuie să atingă standardul nZEB (nearly Zero-Energy Building) - consum de energie aproape zero și cel puțin 30% din consum să fie acoperit de surse regenerabile de energie, produse la fața locului sau în apropiere.

Dincolo de constrângerile impuse de legislație, un motiv în plus pentru care să ne dorim să ne construim case* eficiente energetic este unul pe care îl putem internaliza mai ușor: dorința de a ne fi bine, acasă.

*ne vom referi în continuare la case - scenariul pe care îl întâlnim cel mai frecvent în colaborările noastre - dar principiile despre care vorbim în continuare se aplică tuturor categoriilor de clădiri, rezidențiale și nerezidențiale.

În etapa de concept, când definim forma și funcționalitatea viitoarei clădiri,
punem nevoile celor care vor locui casa în context - unde se află terenul, cum se învecinează, cum bate soarele vara sau iarna?

Concepem clădirea cu atenție pentru toate gesturile care pot obține mai bine - mai cald, mai luminos, mai eficient. E momentul prielnic în care putem duce intenția mai departe printr-un studiu de conformare energetică.

Studiul de conformare energetică este o unealtă care ne ajută să luăm deciziile potrivite în etapa de proiectare tehnică.
Punctul de plecare în orice proces de conformare energetică îl reprezintă principiile casei pasive, așa cum sunt definite de Passive House Institute (PHI):

• Termoizolație performantă și continuă
  În medie, o locuință termoizolată substandard pierde până la 25% din căldură prin acoperiș, 35% prin pereți, 25% prin uși și ferestre și 15% prin planșeele inferioare.


• Evitarea punților termice
  Zonele cu transfer de căldură crescut apar frecvent în zona soclului casei, a balcoanelor, în zonele de montaj a ferestrelor, dar și în colțul pereților.

• Ferestre performante, montate corect
  Există coeficienți clari care stabilesc cât de eficientă este o fereastră, dar felul în care este instalată cântărește mult în performanța sa de ansamblu.


• Anvelopa etanșă la aer
Urmărim să nu existe goluri sau fisuri prin care aerul să treacă de la exterior la interior și invers. Cel mai des, pierdem etanșeitatea prin montajul deficitar al ferestrelor, prin perforația anvelopei cu instalații, dar și în zona îmbinărilor dintre planuri (ex: acoperiș-perete).

• Sistem de ventilație cu recuperare de căldură
  Asigură un aer sănătos la interior și o temperatură constantă, cu un necesar de energie mic pentru încălzire.

Principii, dar nu rețete

Toate principiile PHI au un fundament solid, însă nu putem vorbi despre soluții trase la indigo care produc case eficiente energetic.
Fiecare clădire este unică (prin formă, amprentă la sol, amplasament), așa că rezultatul unei conformări energetice reprezintă o serie de propuneri și decizii de proiectare modelate după realitatea fiecărui proiect în parte.

Construim la oraș sau la sat? Avem vecini sau suntem singuri pe toate laturile lotului? Terenul e pe vârf de deal, la șes sau înconjurat de pădure? Acestea sunt, de exemplu, particularități rigide ale temei de proiectare - nu le putem schimba, nu le putem ignora.

Clima este un factor cu greutate în calculul de performanță energetică la care poate fi adusă o casă. Temperatura aerului și radiația solară influențează necesarul de energie pentru încălzire și prin urmare, consumul.
România este, în ansamblu, o țară cu climat temperat-rece, iar de la o regiune la alta și de la un județ la altul traversăm mai multe zone climatice.
Construim la Iași sau la Vatra Dornei? Același tip de soluție tehnică va oferi performanțe diferite.

Cum se realizează o conformare energetică

Scopul unei conformări energetice este să exploreze toate modalitățile prin care o casă - ținând cont de principiile nZEB și de contextul său particular -  poate ajunge la un consum anual de energie cât mai apropiat de zero.

Pornind de la o conformare structurală a conceptului, testăm mai multe scenarii constructive și studiem, pentru fiecare în parte, raportul cost - timp de execuție - ușurință în execuție și eficiență energetică.
Toate aceste teste sunt realizate în PHPP, programul de calcul specializat realizat de Passive House Institute, care determină consumul mediu anual de energie al construcției, în funcție de parametrii specifici ai clădirii.

Raportul de conformare energetică oferă un răspuns matematic la întrebări precum cât pot economisi dacă suplimentez cu 5 cm termoizolația acoperișului? sau ce câștig dacă termoizolez fundația la o structură în cadre de beton?
Beneficiarii sunt adesea uimiți când află, în concret, ce impact pot avea detalii precum grosimea termoizolației ori poziția/forma/dimensiunea ferestrelor.

Almost-fun fact: ferestrele mici sunt mult mai puțin performante decât cele mai mari
(asta și pentru că rama geamului - tamplaria - este cea mai puțin eficientă componentă a unei ferestre).

În urma studiului de conformare energetică, putem ajunge la optimizări de volum și compartimentare a conceptului inițial de casă.
Dacă beneficiarii sunt flexibili în ceea ce privește sistemul constructiv, calculul se poate realiza și pe soluții diferite (cadre, zidărie, portantă, timberframe, CLT ș.a.), analizate comparativ.

Despre ce economii vorbim, mai exact, atunci când luăm decizii de proiectare pentru eficiență energetică ridicată?
În medie, o casă la standard nZEB poate consuma într-o lună de iarnă cu 35% mai puțină energie decât una standard, iar una pasivă cu până la 90% în minus.

Îmi permit să fac totul perfect sau mai bine deloc?