Atelier de arhitectură cu noimă

octombrie 2024
studiu de caz


Intervențiile de arhitectură în școli:
5 lecții învățate




Atât educația, cât și arhitectura pot schimba vieți în bine. La intersecția lor, încercăm din când în când să ne dăm spațiu, ca arhitecți, să creăm bucurie și momente de uimire acolo unde este mai mare nevoie, adică în școli.

În ultimii doi ani, am avut privilegiul să lucrăm, în colaborare cu asociații non-guvernamentale, la trei proiecte educaționale care au rămas pe lista noastră de preferate:

  • Tribuna Parc - un ansamblu de bănci personalizate pentru socializare, festivități și evenimente sportive, realizat în curtea Școlii Gimnaziale „Dimitrie Anghel” din Cornești (jud. Iași). Proiectul a fost dezvoltat împreună cu elevii clasei a VI-a ai școlii, în cadrul programului My School Can Be Cool al Asociației De-a Arhitectura și implementat prin susținerea Asociației „Zi de Bine”
    ︎Tribuna Parc a fost premiată la Cuburile de Aur 2023, a primit mențiunea de onoare la faza internațională The Golden Cubes 2023, mențiunea Regionalei de Arhitectură Moldova 2024 și a făcut parte din expoziția centrală Romanian Design Week 2023.


  • Pe trepte la școală - un amfiteatru modular și multifuncțional pentru joacă, depozitare și serbări, amplasat în holul Școlii Gimnaziale din Icușeni, comuna Victoria (jud. Iași). Proiectul a fost implementat prin susținerea Asociației „Zi de Bine” și a partenerilor săi.
    ︎ Pe trepte la școală a făcut parte din selecția Romanian Design Week 2022 - RDW Digital Showcase.

  • Clubul din internat - reconversia a două săli de clasă din Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” din Bacău în spații multifuncționale pentru ateliere și activități opționale pentru elevi. Proiectul a fost dezvoltat la inițiativa Asociației Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD) și implementat prin susținerea Asociației „Zi de Bine”.
    ︎ Clubul din Internat a primit mențiunea Regionalei de Arhitectură Moldova 2024.

Chiar dacă diferite - prin nevoi, beneficiari și gesturi - pe toate le leagă un fir conductor de bine și energie primită și dăruită.
Ce am învățat despre proiectele educaționale și cu ce experiență acumulată privim înainte?


Creativitatea primește mai mult spațiu 


Un concept de arhitectură destinat elevilor îți permite să decorsetezi multe constrângeri (auto)impuse. Devine musai să te pui în papucii imaginației copiilor și să te apropii curios de ce îi preocupă, de ce le stârnește atenția și zâmbetul.

Acest proces face loc pentru multă explorare creativă - și nu e vorba doar despre formă sau culoare  - ci mai degrabă despre gesturile menite să stârnească surprindere și interes. Despre idei care dacă în alte contexte ar fi primite cu rezerve, aici ajung să se dovedească elementul transformator pe care îl căutam - și noi, și copiii, și inițiatorii de bine.

La Icușeni, de exemplu, soluția pentru nevoia de a le oferi copiilor un pretext în plus să îndrăgească școala trebuia să răspundă la multe cerințe: să poată fi acomodată în holul de acces - singurul spațiu comun al elevilor, deci să nu încurce. Iar în lipsa vestiarelor, să poată prelua rol de depozitare pentru haine și încălțări. Să poată acomoda serbările școlare, dar să poată fi folosit și restul anului.
Așa am ajuns la ideea unui obiect de mobilier unic, ușor de mutat și de transformat, lucru care i-a captivat pe copii încă din ziua montajului.


Gesturile care contează se întâmplă (și) cu buget mic


Sunt atâtea lipsuri și lucruri de pus la punct în multe dintre școlile dintre țara noastră, încât aproape orice intervenție are puterea să facă o mică diferență.
Sau altfel spus, când spațiile pentru copii și adolescenți au șansa să primească atenția unor oameni mărinimoși și răbdători, care înțeleg sistemul și nevoia unei viziuni închegate, lucruri mari ajung să se întâmple cu puțin.

Mare parte dintre inițiativele din școli sunt realizate cu sprijinul ONG-urilor, care se confruntă cu propriul lor set de provocări de fundraising, așa că fondurile sunt de obicei limitate.

Cu toate acestea, proiectele își ating mereu scopul. Chiar și pe noi ne surprinde uneori felul în care, în ciuda tuturor obstacolelor, piesele se așază și reușim să lăsăm în urmă lucruri durabile, despre care știm că vor influența măcar un copil să râmână aproape de școală.

La Bacău, tinerii de la RYMD își doreau de multă vreme să le ofere liceenilor din mediul rural cazați la internat motivația de a-și ocupa timpul de după ore cu activități care le vor modela viitorul spre mai bine.
Cele două spații inițial întunecoase și neprimitoare au devenit, cu un buget redus, un loc atrăgător și colorat, în care adolescenții vin să socializeze în siguranță, să învețe, să participe la dezbateri și ateliere. Și care, mai ales, le oferă un motiv în plus de a nu abandona liceul.


Bugetele mici sunt echilibrate de soluții istețe și management integrat


Reușim să jonglăm eficient cu bugetele în primul rând datorită oamenilor. Deschiderea oamenilor din asociațiile non-profit, recunoștința profesorilor și curiozitatea copiilor cresc permeabilitatea la ideile noastre out-of-the-box.

Plecăm de la premisa că ingeniozitatea și experimentarea pot descâlci cel puțin o parte din limitările financiare, atunci când beneficiarii decid să fie receptivi la alte abordări. (Iar ONG-urile sunt antrenate, ca și noi, să depășească provocările prin perseverență și spirit practic).
Obiecte simple pot fi transformate sau folosite în moduri la care nu te-ai gândit la prima vedere, cu un efect spectaculos. 
Limitările ne provoacă o dată în plus să ne gândim la cum putem optimiza (și mai mult) costurile, cum putem să îmbinăm soluțiile standard cu cele custom, ce opțiuni mai economice avem sau ce sponsorizări sau reduceri suplimentare putem obține.

Adesea în proiectele educaționale, preluăm și managementul implementării, gestionând direct bugetele. Asta ne permite și să scurtăm timpul de decizie și să optimizăm cheltuielile, prioritizând anumite achiziții în locul altora.
La Cornești, pentru a acomoda obiectele cu prețul cel mai mare de fabricație - băncile - am încercat să tăiem din celelalte costuri. Colaboratorii noștri pe partea de structură, topometrie și construcții ne-au oferit consultanță pro-bono (le mulțumim din nou!).

Într-un proiect cu management integrat, conceptul și implementarea se pot întrepătrunde, cu liniștea că esența propunerilor nu este alterată.

…Dar și de muncă hands-on


Un alt mod în care reușim, în proiectele educaționale, să aducem bugetul de partea noastră este să ne implicăm direct în implementare, atât cât ne permit priceperea și timpul. Căutăm să vedem ce manopere pot fi realizate de noi, dar și cum putem implica elevii în activități care să ar putea să le facă plăcere și să le aducă satisfacție.

În proiectul Tribuna Parc, ne-am ocupat, alături de elevi, de vopsirea scenei din lemn și a spătarelor pentru băncuțe.

La Clubul din Internat, pentru că au existat unele schimbări pe parcurs și întârzieri ale stocurilor, s-a lucrat până în ultimul moment pentru ca deschiderea să aibă loc la data promisă elevilor. Am făcut echipă cu cei de la RYMD și „Zi de Bine” și împreună am vopsit uși, montat mobilă, decupat mochetă, iar până la ora lansării, amenajarea a căpătat formă.
Unele obiecte de mobilier sau decor au fost primite ulterior, alte detalii au mai fost șlefuite pe parcurs, însă amenajarea a devenit funcțională conform planului.

Despre relația noastră cu munca hands-on am povestit și în ediția de primăvară a newsletterului. 

 

Și in final, implicarea tuturor transformă ideile în realitate


În arhitectură, învățăm să acceptăm că proiectele sunt o relație de durată, că pot suferi modificări până se mută în șantier (și chiar și după) și că, din păcate, uneori ajung să rămână la sertar sau pe hold - fie din rațiuni financiare, fie de timp sau birocratice.

În proiectele pe care le-am realizat pentru școli, am avut de cele mai multe ori satisfacția să putem vedea cum conceptele devin palpabile. În spatele reușitei stă în primul rând încrederea - în noi, în cauză, în proces.
Motivația tuturor părților angajate este reală, iar rezultatele contează, la firul ierbii.
Obiectivul asumat e mereu schimbarea în bine a vieții copiilor și a relației lor cu școala, așa că toate resursele ajung să fie valorificate în maniera care, la final, face lucrurile să se întâmple. 

︎


💡 Dacă faci parte dintr-un ONG care gândește și dezvoltă proiecte educaționale pentru școli sau grădinițe și cauți coechipieri de arhitectură, hai să vorbim.
✏️ Scrie-ne pe [email protected], răspundem repede.

TEXT
Georgiana Covaliu
Alexandra Berdan
                                                              
FOTOGRAFII
din proiecte A+noima
Asociația „Zi de bine”
Livia Pleșca
Alexandra Berdan