Re.arhitectură: reabilitare, renovare, reconversie
Relația arhitectului cu spațiul construit nu implică mereu un teren proaspăt pe care se adaugă un obiect nou în lume, un plus peste zero.
De multe ori răspunsul la o temă nu începe cu literă mare de la capăt, ci vine după punct și virgulă.
De multe ori răspunsul la o temă nu începe cu literă mare de la capăt, ci vine după punct și virgulă.
Re-arhitectură
Reabilitarea, în toate formele sale, este o temă apropiată de sufletul și spiritul biroului nostru. Încercăm să fim cumpătați cu folosirea resurselor și ne preocupă felul în care putem valorifica fondul construit existent.
Ne bucură că avem tot mai des șansa să facem asta, în special în materie de locuire.
„Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.”
Tudor Arghezi, Testament
![]()
Bubele, mucegaiurile și noroiul sunt, în fapt, răspunsurile pe care o clădire nu (mai) este capabilă să le ofere celor care o folosesc: spațiu, lumină, căldură, liniște, utilitate, împlinire, și tot așa.
Putem alege să le radem de la rădăcină, printr-o demolare oportună sau - ori de câte ori stă în puterea noastră, să le folosim ca temă pentru mai bine.
Și nu doar clădirile monument merită o nouă șansă. Patrimoniul construit există pretutindeni în jur. Nu orice clădire are valoare culturală sau istorică; uneori, nici măcar despre o însemnătate estetică nu poate fi vorba.
Dar poate că e o moștenire de familie pe care o prețuim sau că se află într-o zonă ofertantă a orașului. Poate că ne oferă acces la o priveliște frumoasă sau că pur și simplu, părțile sale, luate una câte una, au un potențial care depășesc starea actuală a întregului.
Reabilitarea este mai degrabă o atitudine în raport cu patrimoniul construit* și nu un tip specific de intervenție. Această atitudine are la bază credința că un obiect construit reprezintă o resursă reutilizabilă, iar atunci când funcționalitatea sa este uzată sau depășită, putem „repara” prin reproiectare.
* Rodica Crișan, Reabilitarea patrimoniului construit. Teorie și tehnică, 2023.
Abordări diferite
În funcție de starea concretă a unei clădiri, dar și de obiectivele pe care ni le propunem, reabilitarea poate lua forma unui proiect de renovare, restructurare, reconversie ș.a.
În cazul locuințelor, nevoia de reabilitare este strâns legată de felul în care o casă sau un apartament răspund la nevoile celor care locuiesc acolo; în termeni de confort (termic, luminos, acustic ș.a.), sănătate (protecție la umezeală, mucegai, acces la aer curat ș.a.), funcționalitate (spațiu pentru activitățile tipice, eficiența compartimentării ș.a.), estetică (aliniere la preferințe personale și timpuri) sau chiar siguranță (rezistență la intemperii, accidente, cutremure ș.a.).
Lipsa de aliniere între nevoia beneficiarului și posibilitățile actuale ale clădirii apar fie pe fondul degradării sau perimării firești în timp, fie atunci când nevoile beneficiarilor evoluează.
În unele situații, pot fi suficiente intervenții de amploare mică-medie - renovări care pot include, printre altele: reparația și zugrăvirea pereților, schimbarea ușilor sau a ferestrelor, înlocuirea corpurilor de iluminat, mutarea unor uși, închiderea sau deschiderea unor goluri.
În mod tipic, astfel de lucrări sunt discutate în cadrul unui proiect de amenajare interioară.
De exemplu, la reamenajarea studiourilor Radio HIT, propunerile de design de interior au căpătat sens doar în strânsă legătură cu propunerile de recompartimentare, finisare și placare fonică care au revitalizat un spațiu întunecos, fragmentat și inadecvat destinației finale.
Alteori, îmbunătățirile trebuie să se concentreze pe intervenții mai tehnice, precum consolidarea structurii, refacerea/montarea izolației termice sau a hidroizolației acoperișului.
Casa Copilăriilor de la Corhana este un exemplu de reabilitare în care gesturile de design interior au fost completate de o renovare ce s-a concentrat în jurul conservării caracterului clădirii și al îmbunătățirii confortului pe care îl oferă beneficiarilor. O casă din lut îmbătrânită, dar într-o stare bună din punct de vedere structural, a cărei valoare stă în locul pe care îl ocupă în istoria de familie.
Am scris despre acest proiect în mai multe ocazii, inclusiv în ediția de toamnă 2023 a newsletterului nostru.
Reabilitările cu cel mai mare impact sunt cele care implică restructurarea spațiului, într-o configurație semnificativ de cea inițială, prin recompartimentări, schimbări de funcționalitate a spațiilor, modificări ale înălțimii încăperilor, extinderi pe orizontală, supraetajări ș.a.
La Casa din Livadă, diagnoza a scos la iveală nevoia de a regândi complet o locuință relativ nouă, dar construită prost din multe puncte de vedere și aflată deja în proces de degradare. Am văzut, alături de beneficiari, potențialul amplasamentului, dar și modurile în care ceea ce există deja poate fi remodelat.
Astfel, am propus renunțarea la un nivel, modificarea volumului, extinderea parterului și redistribuirea spațiului.
O categorie aparte de reabilitare o reprezintă reconversia, a cărei frumusețe stă în creativitatea și respectul cu care poate fi abordată o clădire care și-a pierdut destinatarii inițiali, dar nu și potențialul.
Reconversia este, în fapt, o viață nouă acordată unei clădiri și un mod responsabil de raportare la resurse - de ce să renunțăm la o clădire când putem să o ajutăm să acomodeze alți oameni și alte activități.
Există un potențial imens în țara noastră - dacă ne gândim numai la clădirile industriale abandonate sau la vechile case negustorești.
Ca să nu mai vorbim despre situațiile în care clădirile rezidențiale cu o amplasare favorabilă pot fi renovate, consolidate și adaptate pentru a găzdui activități comerciale sau de business.
La A+noima, am jonglat cu mai multe proiecte de schimbare de destinație a unor clădiri vechi, aflate în stare relativ bună.
Flair Scent Wonderland este un magazin-atelier de lumânări amplasat într-o casă de sfârșit de secol XIX care figura pe lista monumentelor-istorice.
Pentru că nu am putut interveni la nivelul compartimentărilor sau tâmplăriei exterioare, am dirijat experiența exclusiv prin finisaje, mobilare și decorare.
La Sustainable Living LAB, pe de altă parte, am gândit, în echipă cu Miolk și A+punct, revitalizarea unei hale industriale din anii ‘60 și transformarea acesteia într-un hub comunitar fondat pe principiile de sustenabilitate și circularitate ale Asociației Mai Bine.
Constrângerile date de forma halei și iluminatul exclusiv zenital au devenit pretexte de aprofundare a viziunii clienților. Principiul „facem ce putem mai bine cu ce avem mai bun” a devenit esențial în restrângerea intervențiilor.
Nu am demolat și nici nu am construit pereți noi, însă am profitat de coordonatele cele mai generoase ale spațiului.
Pe de o parte, verticalitatea - care ne-a permis să creem supante pentru a extinde suprafața utilizabilă.
Pe de alta, forma alungită a permis o compartimentare avantajoasă, prin mobilier și închideri de sticlă, prin care hala devine un traseu fascinant și viu de zone pe care le descoperi pas cu pas.
Avem în desfășurare mai multe proiecte de intervenții pe clădiri existente, izvorâte din nevoie destul de diferite.
De multe ori, observăm cum gândul inițial cu care beneficiarii ajung la noi se adaptează, pe măsură ce procesul de Diagnoză aprofundează intențiile lor și dezvăluie necesități obiective pe care clădirea însăși ni le ridică la fileu.
Dacă ești în acest punct, în care vrei să înțelegi căile prin care poți adapta sau transforma un spațiu, ne-ar plăcea să ne povestești.
︎
TEXT
Georgiana Covaliu
Alexandra Berdan
Georgiana Covaliu
Alexandra Berdan
FOTOGRAFII & ILUSTRAȚII
din proiecte A+noima
din proiecte A+noima